BOALA LUI CALACHE

0
1875

Desi tratatele de medicină, sau alte lucrari de specialitate, nu pomenesc despre existenţa acestei boli, s-a gasit, totusi, că undeva în lume ar exista un sindrom denumit „Kalalaki“, care se manifestă prin faptul că persoanele care suferă de această boală dorm subit timp de mai multe zile.

Mihalache, tatăl lui Calache, fusese un om de rând, cu doar o brumă de avere primită de la părinţi. Fara carte, dar cu o inteligenţă înnăscută, îşi propusese să izbândească în viată.  Aflat in secolul al XVII-lea, se spune ca acest hangiu s-a îmbogăţit nespus de mult de pe urma afacerii sale. Îi pusese Dumnezeu mâna în cap lui Mihalache când îsi deschisese un han la drumul mare, drumul principal pe care treceau rădvanele luxoase, trase de multi cai, ale marilor boieri chemaţi la Divanul domnesc şi care, în drumul lor spre capitală, poposeau aici pentru o noapte. 

Afacerea crescuse tot mai mult şi pentru faptul că Mihalache încerca cu tot dinadinsul să se facă tot mai util înaltelor feţe boieresti. Acesta construise special iatacuri cu crivaturi şi aşternuturi mereu curate, cu perne mari şi moi, pe placul boierilor. Avea în curtea hanului, mai la o margine, adăposturi pentru argaţi şi grajduri unde caii erau bine hrăniţi şi ţesălati.
Din banii câştigaţi la han a tot cumpărat pământ şi vite, si astfel a ajuns să fie stăpânul unor moşii întinse, cu zeci de sate.
Mihalache nu mai era de mult hangiu. Hangiul se transformase în boier după patruzeci de ani de trudă, şi i se spunea Jupân Mihalache. Pe marii boieri îi primea acum la conacul său. 
Deşi nu se nascuse boier, acum se simtea egalul marilor familii boiereşti din toată Ţara Românească.

Împrumutase modul de viaţă al boierimii, şi îsi şcolise cei doi copii la cele mai bune şcoli din ţinut. Odrasla sa preferată se numea tot Mihalache, alintat Calache, si era crescut în puf ca un prinţ, fiind lumina ochilor jupânului Mihalache. Pe acesta dorea să facă orice pentru a-l promova într-un scaun domnesc. Acest flacau, Calache, desi ajuns la varsta maturitatii, nu mişcase un pai de jos, în schimb avea o mare slăbiciune, devenită preocupare principală, respectiv să mănânce, să bea şi să doarmă.

Tare s-a mai chinuit Mihalache să-i convingă pe boierii veniti la conac, unde se încingeau niste chiolhanuri de le mergea vestea în tot ţinutul, ca odrasla sa este cel mai potrivit pentru postul de mare dregător al statului, iar ocazia s-a ivit când boierii ospătaţi de fostul hangiu au vrut să-i acorde lui Calache şansa conducerii ţării, cu toată împotrivirea dregătorilor străini, care nu agreau ideea unui domn pământean (cele două partide, cea a dregătorilor greci şi cea a boierilor de ţară, nu cădeau nicicum la învoială privind boierul propus a fi Domn). Jupânul Mihalache spuse boierilor: “– Nu există în niciun ţinut din ţara asta un om mai potrivit ca el, corespunde întrutotul dorinţelor domniilor voastre şi ţineti minte, Calache n-ar ieşi din porunca domniilor voastre. Totuşi, trebuie să vă mărturisesc, Calache are o boală: îi place să mănânce şi să bea bine, să se veselească.”

După ce s-au sfătuit în taină, cântărind avantajele şi dezavantajele propunerii, cel mai în vârstă dintre boieri glăsui:”– Jupân Mihalache, eşti în stare să-i cumperi domnia de la Înalta Poartă din Stambul? Ai haraciul pentru Înalta Poartă şi peşcheşurile pentru Măritul Sultan şi Marele Vizir?”

Raspunsul lui Mihalache a fost: “– Măriti boieri, am agonisit o viată, iar pentru asta sunt gata să-mi pun la bătaie întreaga avere. Mă pun chezaş că voi avea plata întreagă!”

Jupân Mihalache, “uitase” să specifice boierilor electori un lucru esenţial: că boala lui Calache era boală grea, că odrasla sa numai atât ştia să facă: să manânce, să bea şi să se veselească.

După câteva zile, boierii olteni, convinşi că propunerea lor pentru noul Domn este cea mai potrivită, au reuşit să-i convingă şi pe ceilalţi boieri şi înalţi dregători pământeni din Divan şi, cu toată împotrivirea dregătorilor străini, l-au ales pe Calache drept Domn al ţării. Aşa a ajuns Calache, fiul hangiului Mihalache, domn pe tronul Basarabilor. Jupânul Mihalache nu-şi încăpea în piele de mândrie. Neam de neamul lui nu se visase niciunul domn şi iată, odrasla sa era Domnul Ţării Româneşti.

Calache s-a instalat în reşedinţa domnească şi a început să facă ce ştia el mai bine. Cât era ziulica de mare Calache bea, mânca şi se veselea în sunetele muzicii lăutarilor. Lumina dimineţii îi surprindea pe lăutari dormind pe ţambal sau cu scripca în braţe, iar pe slujitori căzând din picioare de oboseală, dar Calache tot mai putea să mănânce şi să bea, îndemnându-i pe ţigani să cânte.
Îndatoririle domneşti puteau să astepte, Calache-Domnul era ocupat.

Nu s-a achitat de nicio îndatorire domnească, sabotându-şi singur scaunul. Evident, Înalta Poartă nu l-a confirmat ca şi domn, astfel că acesta a fost nevoit să se întoarcă la moşia părintească, acoperit de ruşine. Se spune că după această păţanie, în conacele boierilor se auzea frecvent despre boala lui Calache de care sufereau stâpânii atunci când o ţineau zile în şir cu obiceiul împrumutat de la fiul lui Mihalache.

– Jupâniţă, ce are boierul? Parcă nu-i în apele dumnealui! E cumva bolnav?…

– Ei da, are boala lui Calache! (adică n-are nimic, doar că ar mânca şi ar bea ceva).

Expresia “are boala lui Calache” defineşte dorinţa nedeclarată a cuiva de a mânca şi a bea pe săturate, dorinţa de distractie. Asta-i boala lui Calache.

Iata si un banc cu aceasta asa zisa boala lui Calache:

Un inspector soseşte la un spital de nebuni. Se duce cu directorul la primul etaj unde intră într-o cameră şi găsesc un nebun care dădea dintr-o mână. Inspectorul zice:

– Ce are acest pacient?..iar directorul raspunde: – Are boala lui Calache.

La al doilea etaj găsesc unul care dădea dintr-un picior şi suferea de aceeaşi boală. La al treilea etaj văd unul care dădea din cap şi-l învârtea aiurea. Acela tot boala lui Calache avea. La al patrulea etaj văd unul care dădea din mâini şi din picioare şi din cap, la care inspectorul:

– Acesta tot boala lui Calache are?

Directorul: – Nu, acesta este Calache“.

Adaugă părerea ta

comentarii

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest sit folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.